Europa de sud-est un perimetru geopolitic de maximă impotanţă strategică pentru cancelariile euro-atlantice. Avem de-a face cu un dosar din ce în ce mai voluminos care cuprinde interesele, jocurile și hărțile mentale ale aspirațiilor hegemonice ale Marii Rusii în bazinul Mării Negre. Vizualizăm aici parcursul pro-occidental al Republicii Moldova, a fraților de peste Prut, după ce vecinul Ucraina, și-a parafat prin alegeri orientarea sa către Vest, prin alegerea unui președinte și a unui guvern pro-euroatlantici.
Kremlinul lucrează la o nouă filă a strategiei sale militare. Strategii ruși tatonează o mai mare apropiere de China, pledând pentru o alianță cu conducerea de la Beijing, de natură să securizeze mai bine stabilitatea mondială şi pentru o distanțare de NATO, alianța fiind percepută ca un factor de destabilizare, în actualul concert al marilor puteri. Lupa militară rusească va urmări mai îndeaproape expansiunea NATO către est (vezi scutul anti-rachetă amplasat în Romania și Polonia). Pe fondul stigmatizării NATO, a SUA și a aliaților săi, va fi întărită structura de cooperare a cărei ecuații include Rusia, China, Kazahstan, Kirghizstan și Tadjikistan.
Poziția anti-americană este evidentă în ultimele discursuri al președintelui Rusiei Vladimir Putin, în care liderul rus deplânge distrugerea mecanismelor care au stat la baza securității internaționale. SUA sunt acuzate că au creat o nouă ordine mondială în care intervenția în forță a devenit singura modalitate legitimă de aplanare a conflictelor. După detonarea crizei ucrainiene, Rusia a devenit tot mai subiectivă în pozițiile sale față de acordul NATO-Rusia, în cadrul căruia Alianța a garantat că nu va înființa baze militare la frontierele sale cu Rusia, cu mențiune specială la scenariile de aderare la NATO a Ucrainei și Georgiei.
Experții în securitate de la Moscova au lansat în execuție un scenariu plauzibil în care viitorul președinte american va manifesta o poziție mult mai rigidă, inflexibilă, față de Rusia, ceea ce ar redirecționa Kremlinul către alianțe mai solide și mai consistente cu China și Iranul.
Noile mutări pe tabla de șah ale Kremlinului sunt atent procesate de media moldavă. Vizita la Berlin a lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS, a fost vizualizată ca o pledoarie pro domo a lui Gorbaciov pentru a motiva acțiunile militare ale Rusiei asupra vecinilor săi. Putin apără interesele Rusiei. Occidentul este acuzat că a extins NATO spre Est după victoria declarată de SUA asupra Rusiei, la sfârșitul Războiului Rece. În aceeași ordine de idei, presa germană, în săptămânalul Der Spiegel, vorbește despre un nou motiv de îngrijorare pentru Cancelarul Germaniei - politica Moscovei în Balcani. Angela Merkel este îngrijorată de influența rusească în Balcani, acuzând Moscova că destabilizează Ucraina, dar şi alte state din Europa de Est, îndeosebi Serbia şi vestul Balcanilor. Strategii de la Berlin sunt de părere că Moscova beneficiază de simpatia sârbilor, iar Vladimir Putin face presiuni asupra vestului balcanic de a renunța la aderarea la UE sau statele odată ce au devenit membre cu drepturi depline al UE să influențeze din interior politica UE în favoarea rușilor.
După București, capitala României, Chișinăul, capitala Republicii Moldova, este a doua metropolă emblematică pentru vorbitorii de limbă română. Chișinău este capitala culturii române de peste Prut, filonul estic al neamului românesc dezmembrat de trunchiul-mamă în condițiile dramatice circumscrise tranzacțiilor diplomatice impuse de mecanica jocurilor de interese în cursul celei de a doua conflagrații mondiale.
Parlamentul de azi de la Chișinău, înaintea votului de la 30 noiembrie, este unul divizat, impregnat cu o atmosferă greu respirabilă, tensionată, în care pionii Kremlinului caută soluții de formare a unei majorități anti-occidentale. Moldova este republică parlamentară, context în care ocuparea fotoliului prezidențial este un subiect ardent și inflamabil. O victorie a coaliției anti-occidentale ar putea produce o translație ireversibilă către rusificare și intensificare a mișcărilor centrifuge găgăuze spre autonomizare. Cum vor evolua relațiile Republicii Moldova cu vecinii săi, în special cu România şi Ucraina şi cum se va putea aplica Acordul de Asociere la UE, dacă vom avea la Chișinău un Parlament dominat de forțe politice pro-moscovite ?
Desenul noii configurații a Parlamentului moldav este în mâna electoratului. Dincolo de toată propaganda (manipularea) partidelor politice și a oligarhilor din spatele lor, nimeni nu poate estima deznodământul votului. Aici este cheia democrației- nimeni nu este dinainte învingător. "Revolta de la urne" din 16 noiembrie din România, sub veșmintele unei revoluții pașnice a alegătorilor care au cerut cu fermitate și enormă frustrare primenirea din temelii a clasei politice autohtone... o astfel de mișcare tectonică va avea oare ecouri puternice la Chișinău și în toată republica moldavă la 30 noiembrie ? La 16 noiembrie, 80% dintre românii de dincolo de Prut au optat pentru candidatul Klaus Iohannis ....
Miza alegerilor din Republica Moldova este uriașă, o miză de a cărui deznodământ depinde direcția pe care vor merge mai departe moldovenii de dincolo de Prut, spre Vest sau spre Est ?! România şi Ucraina au un leadership pro-occidental. Cu prilejul vizitei la Chișinău, președintele ales Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul necondiționat acordat republicii moldave, de sprijin total pentru accederea în sfera euro-atlantică. În perioada iulie-decembrie 2019, România va deține președinția UE, iar în acest an s-ar putea întâmpla să expire termenul limită pentru pregătirea formală a aderării, o ultimă strigare a catalogului pentru înscrierea viitoarelor state membre. Amplasarea geografică, geopolitică, a Republicii Moldova este esenţială pentru UE. Dacă Moldova pro-europeană își unește forțele cu Ucraina într-o nouă hașurare a zonelor problemă de pe hărțile strategice din estul european, poate reseta jocurile pe care le face Rusia hegemonică în această zonă. Chișinăul împreună cu Kievul pot asigura un control mai strâns al zonei transnistrene, o miză capitală pentru securitatea din regiune.
Emisarii americani sosiți la București pentru a discuta cu noul președinte Klaus Iohannis, au reafirmat angajamentele NATO de păstrare a stabilității în această zonă pândită de pericolul noului expansionism al Rusiei. Rusia va înțelege să conlucreze cu occidentul, așa cum s-a angajat în cadrul dezbaterilor de la Minsk.
Datele ultimelor sondaje indică un scor de 39 de procente pentru orientare spre vest a moldovenilor, în vreme ce 43% dintre subiecți se pronunță pentru direcția opusă. După scrutinul din România, în care a câștigat nesperat Klaus Iohannis, speranțele sunt ceva mai mari pentru victoria forțelor pro-occidentale în Parlamentul moldav. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece ! Valul „trezirii” în fața pericolului poate să se nască doar în interior, prin efortul celor inteligenți și lucizi, care pot vedea lucrurile în perspectivă.
Separatismul din Est este produsul unui calculul rece al unui imperiu aflat la apusul existenţei sale. Unica modalitate de a supraviețui a acestuia este de a se reproduce, în mentalul colectiv, în mintea celor care nu s-au putut desprinde de el. Se creează astfel un univers paralel, care mai devreme sau mai târziu se va confrunta cu lumea reală, moment în care supușii săi vor realiza că le fuge pământul de sub picioare. Votanții partidelor pro-europene vor trebui să cântărească atuurile guvernării (regimul liberalizat de vize, semnarea Acordului de Asociere cu UE sau pluralismul de opinii), dar și starea în care au ajuns majoritatea domeniilor administrate de guvern.
Apropiatele alegeri, până la urmă, reprezintă un test de rezistență la propaganda (manipularea) rusească, care se revarsă ca un potop iminent, fără ca autoritățile să încerce măsuri de protecție. Pe 30 noiembrie se va face verificarea capabilității electoratului moldav de a cerne bobul de neghină.
Cum va arăta Chișinăul fraților noștri de peste Prut pe 1 decembrie, ziua națională a României. Poate nu întâmplător aceste date se succed. Cum va arăta a doua capitală a limbii române pe 1 decembrie, eliberată din strânsoarea Moscovei ... ?
Fiți rezistenți la manipulare și vegheați la România !
Experții în securitate de la Moscova au lansat în execuție un scenariu plauzibil în care viitorul președinte american va manifesta o poziție mult mai rigidă, inflexibilă, față de Rusia, ceea ce ar redirecționa Kremlinul către alianțe mai solide și mai consistente cu China și Iranul.
Noile mutări pe tabla de șah ale Kremlinului sunt atent procesate de media moldavă. Vizita la Berlin a lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS, a fost vizualizată ca o pledoarie pro domo a lui Gorbaciov pentru a motiva acțiunile militare ale Rusiei asupra vecinilor săi. Putin apără interesele Rusiei. Occidentul este acuzat că a extins NATO spre Est după victoria declarată de SUA asupra Rusiei, la sfârșitul Războiului Rece. În aceeași ordine de idei, presa germană, în săptămânalul Der Spiegel, vorbește despre un nou motiv de îngrijorare pentru Cancelarul Germaniei - politica Moscovei în Balcani. Angela Merkel este îngrijorată de influența rusească în Balcani, acuzând Moscova că destabilizează Ucraina, dar şi alte state din Europa de Est, îndeosebi Serbia şi vestul Balcanilor. Strategii de la Berlin sunt de părere că Moscova beneficiază de simpatia sârbilor, iar Vladimir Putin face presiuni asupra vestului balcanic de a renunța la aderarea la UE sau statele odată ce au devenit membre cu drepturi depline al UE să influențeze din interior politica UE în favoarea rușilor.
După București, capitala României, Chișinăul, capitala Republicii Moldova, este a doua metropolă emblematică pentru vorbitorii de limbă română. Chișinău este capitala culturii române de peste Prut, filonul estic al neamului românesc dezmembrat de trunchiul-mamă în condițiile dramatice circumscrise tranzacțiilor diplomatice impuse de mecanica jocurilor de interese în cursul celei de a doua conflagrații mondiale.
Parlamentul de azi de la Chișinău, înaintea votului de la 30 noiembrie, este unul divizat, impregnat cu o atmosferă greu respirabilă, tensionată, în care pionii Kremlinului caută soluții de formare a unei majorități anti-occidentale. Moldova este republică parlamentară, context în care ocuparea fotoliului prezidențial este un subiect ardent și inflamabil. O victorie a coaliției anti-occidentale ar putea produce o translație ireversibilă către rusificare și intensificare a mișcărilor centrifuge găgăuze spre autonomizare. Cum vor evolua relațiile Republicii Moldova cu vecinii săi, în special cu România şi Ucraina şi cum se va putea aplica Acordul de Asociere la UE, dacă vom avea la Chișinău un Parlament dominat de forțe politice pro-moscovite ?
Desenul noii configurații a Parlamentului moldav este în mâna electoratului. Dincolo de toată propaganda (manipularea) partidelor politice și a oligarhilor din spatele lor, nimeni nu poate estima deznodământul votului. Aici este cheia democrației- nimeni nu este dinainte învingător. "Revolta de la urne" din 16 noiembrie din România, sub veșmintele unei revoluții pașnice a alegătorilor care au cerut cu fermitate și enormă frustrare primenirea din temelii a clasei politice autohtone... o astfel de mișcare tectonică va avea oare ecouri puternice la Chișinău și în toată republica moldavă la 30 noiembrie ? La 16 noiembrie, 80% dintre românii de dincolo de Prut au optat pentru candidatul Klaus Iohannis ....
Miza alegerilor din Republica Moldova este uriașă, o miză de a cărui deznodământ depinde direcția pe care vor merge mai departe moldovenii de dincolo de Prut, spre Vest sau spre Est ?! România şi Ucraina au un leadership pro-occidental. Cu prilejul vizitei la Chișinău, președintele ales Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul necondiționat acordat republicii moldave, de sprijin total pentru accederea în sfera euro-atlantică. În perioada iulie-decembrie 2019, România va deține președinția UE, iar în acest an s-ar putea întâmpla să expire termenul limită pentru pregătirea formală a aderării, o ultimă strigare a catalogului pentru înscrierea viitoarelor state membre. Amplasarea geografică, geopolitică, a Republicii Moldova este esenţială pentru UE. Dacă Moldova pro-europeană își unește forțele cu Ucraina într-o nouă hașurare a zonelor problemă de pe hărțile strategice din estul european, poate reseta jocurile pe care le face Rusia hegemonică în această zonă. Chișinăul împreună cu Kievul pot asigura un control mai strâns al zonei transnistrene, o miză capitală pentru securitatea din regiune.
Emisarii americani sosiți la București pentru a discuta cu noul președinte Klaus Iohannis, au reafirmat angajamentele NATO de păstrare a stabilității în această zonă pândită de pericolul noului expansionism al Rusiei. Rusia va înțelege să conlucreze cu occidentul, așa cum s-a angajat în cadrul dezbaterilor de la Minsk.
Datele ultimelor sondaje indică un scor de 39 de procente pentru orientare spre vest a moldovenilor, în vreme ce 43% dintre subiecți se pronunță pentru direcția opusă. După scrutinul din România, în care a câștigat nesperat Klaus Iohannis, speranțele sunt ceva mai mari pentru victoria forțelor pro-occidentale în Parlamentul moldav. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece ! Valul „trezirii” în fața pericolului poate să se nască doar în interior, prin efortul celor inteligenți și lucizi, care pot vedea lucrurile în perspectivă.
Separatismul din Est este produsul unui calculul rece al unui imperiu aflat la apusul existenţei sale. Unica modalitate de a supraviețui a acestuia este de a se reproduce, în mentalul colectiv, în mintea celor care nu s-au putut desprinde de el. Se creează astfel un univers paralel, care mai devreme sau mai târziu se va confrunta cu lumea reală, moment în care supușii săi vor realiza că le fuge pământul de sub picioare. Votanții partidelor pro-europene vor trebui să cântărească atuurile guvernării (regimul liberalizat de vize, semnarea Acordului de Asociere cu UE sau pluralismul de opinii), dar și starea în care au ajuns majoritatea domeniilor administrate de guvern.
Apropiatele alegeri, până la urmă, reprezintă un test de rezistență la propaganda (manipularea) rusească, care se revarsă ca un potop iminent, fără ca autoritățile să încerce măsuri de protecție. Pe 30 noiembrie se va face verificarea capabilității electoratului moldav de a cerne bobul de neghină.
Cum va arăta Chișinăul fraților noștri de peste Prut pe 1 decembrie, ziua națională a României. Poate nu întâmplător aceste date se succed. Cum va arăta a doua capitală a limbii române pe 1 decembrie, eliberată din strânsoarea Moscovei ... ?
Fiți rezistenți la manipulare și vegheați la România !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu